Sorin Lavric
Ontologia lui Noica. O exegeza
Editura Humanitas, Colectia „Academica“, Bucuresti, 2005, 350 p.
La aproape doua decenii de la moartea lui Noica, exegeza nicasiana s-a imbunatatit cu o lucrare ce se ocupa de aspectele teoretice ale operei celebrului filozof. Dupa ce s-au publicat citeva lucrari dedicate scrierilor de tinerete (Ion Dur), aspectelor ideologice si nationaliste (Alexandra Laignel-Lavastine), filozofiei generale (Cornel Moraru), o lucrare introductiva in ontologie (Ion Hirghidus), precum si citeva lucrari in afara de rind (datorate Isabelei Vasiliu-Scraba si lui Mihail Gradinaru), meritul lui Sorin Lavric este de a fi scris o lucrare exclusiv despre ontologia lui Noica si care poate fi considerata ca depasind simpla tratare introductiva.
Ontologia lui Noica isi propune sa scoata la lumina ideea lui Noica, adica sa faca vizibila o reprezentare care sa poata fi aplicata cu succes peste toate celelalte reprezentari particulare. In acest fel, se spera ca expresii si concepte cum sint „limitatie care nu limiteaza“, „inchidere care se deschide“ etc. sa nu mai para atit de contradictorii, primindu-si, in fine, o buna intelegere. Lucrarea debuteaza cu un capitol in care se prezinta viziunea lui Noica despre lume si se incheie cu un capitol in care se fac citeva consideratii despre sofismele si contradictiile prezente in opera nicasiana. Celelalte sapte capitole ale lucrarii se ocupa, fiecare, de cite una dintre cele mai importante sapte lucrari nicasiene, si anume: Incercare asupra filozofiei traditionale, Tratat de ontologie, Scrisori despre logica lui Hermes, Spiritul romanesc in cumpatul vremii. Sase maladii ale spiritului contemporan, Sentimentul romanesc al fiintei, Cuvint impreuna despre rostirea romaneasca si Despartirea de Goethe. Cititorul va intilni astfel consideratii despre individual, determinatii, ge