Va propun, din nou, un exercitiu de imaginatie: inchipuiti-va ca Ion Iliescu s-ar fi retras din viata politica dupa congresul PSD din aprilie 2005.
Catre cine ar fi privit in aceste momente de criza electoratul PSD? Catre Adrian Nastase, insetat de razbunare, anchetat de DNA si dispus sa-si etaleze opulenta in fata natiunii? Catre Mircea Geoana, social-democrat de data recenta, diplomat made in the USA, care se straduieste din rasputeri sa stapaneasca un partid in deriva?
Fie ca le convine, fie ca nu, social-democratii au descoperit brusc ca nu se pot salva fara patriarhul partidului, pe care
l-au izgonit cu surle si trambite de la prezidiu acum mai putin de un an.
Mitul noii generatii din PSD s-a dovedit un balon de sapun. Singura personalitate credibila cu care se identifica astazi electoratul de stanga este tot Ion Iliescu. O personalitate controversata, evocatoare de nostalgii pre-moderne, dar singura personalitate!
Ion Iliescu reprezinta poate o stanga politica de tip vechi, clasica, muncitoreasca, leninista. In Romania insa, cealalta stanga, social-democrata, moderna, nu s-a afirmat, iar social-democratii, indiferent de denumirile pe care le-a purtat partidul lor, nu au putut produce alt personaj de referinta in ultimii 16 ani.
Aflam insa ca se elaboreaza o relansare a social-democratiei: Adrian Nastase si cei 10-12 apropiati ai sai pregatesc o platforma social-democrata. Am putea sa ne intrebam ce rost are o platforma social-democrata in cadrul singurului partid social-democrat din Romania, ce vrea sa exprime nou fata de ceea ce sustinatorii sai au sustinut cand s-au aflat in fruntea bucatelor?
Pe scurt, ce ar avea sa ne spuna noua grupul constituit in jurul lui Adrian Nastase? Sa se opuna eventual polului de stanga pe care domnii Iliescu si Roman tot incearca sa-l constituie?
@N
