* Douglas Coupland, Generaţia X, traducere de Cristian Ionescu, Colecţia "Raftul Denisei", Editura Humanitas, 2008.
Despre romanul canadianului Douglas Coupland publicat în 1991, scris în 1987 (tocmai cînd apărea The Closing of the American Mind de Allan Bloom) şi tradus recent în româneşte în excelenta versiune a lui Cristian Ionescu, nu mă grăbesc să spun nici cuvinte de laudă, nici să-mi declar dezamăgirea. Din capul locului însă trebuie să îndemn cititorul să-şi procure romanul, pentru a cunoaşte mai bine un fapt de sociologie şi cultură pop americană: "generaţia X", termen apărut iniţial în 1964, în Marea Britanie, sub pana lui Jane Deverson, pentru a desemna o generaţie născută în acei ani şi care avea să devină matură în anii 1980, în condiţii cu totul diferite de cele în care crescuseră hippioţii de dinainte. Generaţia X este aşadar, în primul rînd, un "concept", în sensul de marketing al cuvîntului. Este însă şi o etichetă necesară pentru a diferenţia între flower-power şi punk sau între revolta romantică şi revolta ca refuz sau între un nu spus de nişte tineri ai căror părinţi o duceau material tot mai bine şi un nu ca răspuns la indiferenţa societăţii hipercapitaliste din anii 1980, după criza petrolului, criza nucleară şi, mai ales, după criza de "comunitate" prin care treceau societăţile occidentale cele mai avansate înaintea căderii Zidului Berlinului.
Tradus în româneşte abia acum, romanul nu poate avea forţa de impact pe care ar fi avut-o în urmă cu zece ani dacă ar fi fost contemporană cu Manifestul anarhist al lui Ianuş sau măcar în urmă cu patru ani, apărut simultan cu 69 al lui Ionuţ Chiva. Cît despre această ultimă asociere, poate că nu e întîmplătoare: atît Generaţia X, cît şi 69 urmează să fie ecranizate (proiect avortat în cazul romanului canadian şi încă în faze iniţiale în cazul romanului lui Chiva). Ceea ce înseamnă că Gene
