Daca un ziar politic, fie acesta de stinga sau de dreapta, independent sau mai putin, este asimilat unei publicatii de mondenitati, atunci nu vad de ce ne mai plingem ca lucrurile merg rau. Pur si simplu in acest mod are loc o falsificare a ierarhiei valorilor civice, iar, odata cu aceasta, a agendei publice. Mircea Badea este un soi de clona a lui Ion Cristoiu. Il inchizi seara, dai de el dimineata, schimbi canalele aproape disperat, iar el este tot acolo, in camasa cu dungi si cu o nesfirsita sila de tot si de toate. Nu-i place, evident, mai nimic in aceasta tara, cu exceptia fundului, imens si dulce, al patronului; in schimb, i-ar executa cu mina lui pe cei care vor sa schimbe ceva. Omul are talent. L-am vazut recent si mi s-a parut mai bun decit ca acum o luna sau un an. Singura sa problema priveste inadecvarea la obiectul activitatii pe care pretinde ca o exercita. Dl. Badea ar putea fi un clovn suportabil, oricum mult mai bun in acest gen pretentios decit Ion Cristoiu sau altii. Tragedia este insa ca Mircea Badea face revista presei. Cel putin asta scrie la intrare. De fapt, este vorba de o birfa pe marginea unor articole din ziare. De obicei, mondene sau tratate ca si cum ar fi mondene. Din acest punct de vedere, emisiunea este pur si simplu o jignire pentru ideea de presa. Uneori, ca un adevarat pompier piroman, citeaza indignat publicatii de care nimeni n-a auzit, dar care contin cine stie ce timpenii. Nu cred c-ar indrazni cineva in a-i cere sa pronunte corect numele ginditorului Peter Sloterdijk, cum incerca dl. Badea intr-o dimineata, ci doar sa manifeste un minimum de respect pentru cei care, de bine de rau, ii asigura piinea zilnica. Si, pare-se, nu tocmai neagra. Faptul ca pentru Mircea Badea toate ziarele sint niste bucati de hirtie in care niste anonimi invidiosi scriu enormitati despre vedete ca el imi pare mai periculos decit opiniile sale politice