Implementarea proiectului de gestionare a deşeurilor, la nivelul judeţului, este tergiversată, astfel că, există riscul unei sancţiuni din partea comisarilor europeni de mediu
Punerea în aplicare a master-planului de management al deşeurilor în judeţul Braşov este tergiversată, iar Braşovul riscă să fie sancţionat de Comisia Europeană, fiindcă există zone, unde, teoretic, rampele de gunoi neconforme au fost închise, dar de fapt se depozitează în continuare deşeuri, din cauza faptului că transportul până la singura rampă ecologică din judeţ, de lângă Braşov, presupune un efort financiar destul de mare.
Preşedintele Comisiei pentru protecţia mediului, din cadrul Consiliului Judeţean Braşov, Ionel Fliundra, ne-a asigurat că va face demersurile necesare, pentru ca Braşovul să nu devină un Napoli de România, iar mormanele de gunoaie să rămână pe străzile oraşelor. „Conform acestui sistem de management, în judeţ, ar fi urmat să existe şi nişte incineratoare care să diminueze cantitatea de gunoi colectată şi totodată, să se pună un mai mare accent pe reciclare. Proiectul are o valoare totală de 147 de milioane de euro, iar Consiliul Judeţean Braşov aşteaptă în continuare răspunsul promis de ministrul Mediului Rovana Plumb cu privire la această problemă”, a spus Fliundra.
Un plan măreţ
În ceea ce priveşte colectarea şi transferul deşeurilor, master-planul propune realizarea mai multor elemente de infrastructură: o staţie de transfer şi sortare la Calbor (capacitate 24.000 tone/an), o staţie de transfer la Hoghiz (capacitate 6.600 tone/an), precum şi două staţii de stocare temporară, la Predeal şi Măieruş. Totodată, vor fi achiziţionate echipamentele (pubele, containere) şi vehiculele necesare. Tratarea deşeurilor se va face prin intermediul instalaţiei Waste to Energy (tratare termică a deşeurilor cu valorificare energetică), care ar u
