Fără un premier desemnat la două luni de la alegeri şi fără un nou preşedinte, Italia se adânceşte tot mai tare într-o criză politică fără de sfârşit. Sâmbătă, parlamentarii şi reprezentanţii regiunilor italiene au eşuat, pentru a cincea oară, să aleagă un nou preşedinte, multe dintre voturi fiind nule.

După ce vineri seară Romano Prodi, candidatul coaliţiei de centru-stânga, a adunat doar 395 de sufragii faţă de pragul impus de 504, sâmbătă parlamentarii s-au adunat din nou în Palatul Montecitorio din Roma, sediul Camerei Deputaţilor, pentru a alege cel de-al doisprezecelea preşedinte al Republicii Italiene, succesorul lui Giorgio Napolitano, al cărui mandat se încheie pe 15 mai.

Deşi sunt 1.007 electori, doar 740 şi-au exprimat sâmbătă votul. Stefano Rodota, candidatul Mişcării Cinci Stele, a obţinut 210 voturi, însă departe de pragul de 504 voturi, fiind urmat de actualul preşedinte cu 20 de voturi. 462 de voturi au fost nule, notează cotidianul „La Repubblica”.

Coaliţia de stânga, divizată

Conflictele din interiorul Partidului Democrat(PD), care deţine majoritate în Camera Deputaţilor, dar nu şi în Senat, l-au determinat pe liderul formaţiunii, Pier Luigi Bersani, să-şi anunţe demisia. Vineri seară, Bersani a anunţat în Parlament că va demisiona după alegerea noului preşedinte.

Bersani a fost foarte criticat în interiorul PD pentru că nu a impus alegerea unui candidat la funcţia de preşedinte al republicii, în timp ce candidatura fostului prim-ministru Romano Prodi nu a atins majoritatea absolută a marilor electori, în special din cauza diviziunilor interne ale stângii, scrie France Presse. De altfel, vineri seară Romano Prodi, fost preşedinte al Comisiei Europene, s-a retras din cursa electorală.

Napolitano, soluţie de compromis?

Sâmbătă, înaintea votului, liderii celor două mari coaliţii din Parlamentul italian, Silvio