După doi ani de investigaţii laborioase, „The Washington Post“ dezvăluie publicului cum s-a privatizat spionajul american şi care sunt consecinţele operaţiunii. Lumea top secret pe care a creat-o guvernul SUA a devenit atât de vastă şi de dificil de controlat, încât nimeni nu ştie cât costă exact şi cine sunt angajaţii ei.
În anii imediat următori atentatelor din 11 septembrie 2001 au fost create cel puţin 263 de organizaţii noi având ca obiect al muncii securitatea naţională, iar cheltuielile din domeniu s-au ridicat la câteva sute de miliarde de dolari.
Nouă ani mai târziu, face bilanţul "The Washington Post"1.271 de organizaţii guvernamentale şi 1.931 de firme private lucrează pe programe legate de terorism, securitate internă şi culegere de informaţii, în peste 10.000 de locuri secrete, răspândite pe teritoriul Statelor Unite". Iar din cele 854.000 de persoane autorizate "top secret", 265.000 sunt privaţi.
Din cele 1.931 de companii private care fac spionaj, 533 au intrat în domeniu după 2001, iar cele deja implicate au mers pe profit, în vreme ce "în Statele Unite, restul companiilor se luptă cu falimentele şi şomajulul", scrie "The Post". Privatizarea securităţii naţionale a fost posibilă din cauza "scurgerii" masive de bani din ultimii nouă ani, aşa cum denumeşte Secretarul american pentru Apărare cheltuielile destinate domeniului după atacurile din 9/11.
Oficial, în America, de afacerile cele mai sensibile ale ţării se ocupă numai persoane a căror loaialitate faţă de interesul naţional nu poate fi pusă sub semnul întrebării. De aceea, legile federale interzic implicarea firmelor private în "afacerile guvernamentale esenţiale".
În practică însă, scrie "The Post", "acestea se implică tot timpul şi se regăsesc în toate agenţiile, de la cele antitero, la cele de culegere de informaţii". În ultimii ani, Guvernul SUA a devenit dep
