Parafrazarea celebrului titlu dramatic al lui Eugene O'Neill (Long Day's Journey into Night/Lungul drum al zilei catre noapte) nu reprezinta, mai sus, doar un exercitiu de captatio benevolentiae. Este metafora realitatii din spatele unei biografii artistice americane, intr-un anumit sens, singulare. Ma gindesc la scriitorul (si pictorul) Henry Miller - o figura controversata si totusi plina de charisma a literaturii de peste Ocean, din secolul XX. Intreaga lui viata (de 89 de ani) - derulata intre 1891 si 1980, adica intr-un interval de cristalizare atit a ideologiei moderniste, cit si a celei postmoderniste - a constituit un efort (pe alocuri supraomenesc) de miscare dinspre "noaptea" existentei marginale catre "ziua" libertatii creatoare. Miller ilustreaza (poate cel mai pregnant intre autorii moderni) vointa titanica de a deveni scriitor si, mai ales, de a trai ca un scriitor. Nonconformist pina la anihilarea instinctului de conservare, el refuza orice forma de "prizonierat" social, urmindu-si - frecvent, pe paliere existentiale insalubre, aparent suicidale - destinul creator. Invie din propria cenusa, transformindu-si experienta boema, de individ periferic, iesit din conturul tipologiilor sociale, in material estetic. Viata sa (investita cu sens artistic) e materia prima a miilor de pagini epice, lasate de prozator, pagini in care biograficul si fictionalul se combina, dupa regulile modernitatii, pina la indistinct. Formarea unui scriitor Decizia Poliromului de a publica opera lui Miller (in "serie de autor") mi se pare o initiativa culturala remarcabila. Aparitia recenta (in traducerea Antoanetei Ralian), integral (1.500 de pagini!), a trilogiei The Rosy Crucifixion/Rastignirea trandafirie (Sexus/Sexus, Plexus/Plexus, Nexus/Nexus) va ramine, de departe, drept momentul de virf al literaturii universale, in Romania, in anul 2010. Cele trei romane (redactate la mat