Cifra de afaceri de cel mult 35.000 euro pe an care le permite IMM-urilor un sistem mai simplu le scoate din ecuaţie pe majoritatea acestora. În plus, măsura creşte riscul comiterii erorilor.

La prima vedere, decizia de miercuri a guvernului de a elimina obligativitatea firmelor mici să plătească un contabil autorizat care să-i ţină contabilitatea şi să-i întocmească bilanţurile pare foarte bună pentru mediul privat. După cum spunea Gheorghe Ialomiţianu, ministrul finanţelor publice, la şedinţa de guvern, prin acestă măsură, se reduc birocraţia din administraţie şi costurile administrative ale agenţilor economici. Guvernul estimează că de o contabilitate simplificată ar putea beneficia 349.000 de firme din România.

O analiză mai atentă arată însă că numărul întreprinderilor care ar putea aplica această facilitate este mult mai mic, câteva zeci de mii, potrivit lui Dan Matei Agathon, purtătorul de cuvânt al Asociaţiei Confederaţiilor Patronale (ACPR). Majoritatea IMM-urilor au afaceri mai mari de 35.000 de euro anual, limita care permite ţinerea unei contabilităţi simple. În această categorie s-ar încadra firmele care au venituri de cel mult 450 lei pe o zi lucrătoare. "Sunt suficiente buticuri, chioşcuri, unităţi stradale care vor putea aplica acest sistem simplificat", spune Dan Matei Agathon.

Însă reprezentanţii Consiliului Naţional al IMM-urilor (CNIPMMR) sunt mai sceptici şi spun că acestă facilitate rămâne inaccesibilă pentru majoritatea covârşitoare a IMM-urilor. "Noi am cerut contabilitate simplificată pentru firmele cu afaceri de până la 100.000 euro. Însă conform deciziei guvernului, vor putea beneficia firmele care nu au activitate, care au bilanţ zero sau cele care au activitate o dată la două luni", susţine Florea Pârvu, vicepreşedintele CNIPMMR.

Activitate responsabilă

Prin modificarea Legii contabilităţii, f