Afectate puternic de şomaj, dezindustrializare şi depopulare, mai multe oraşe din regiunea Ruhr vor să rupă pactul de solidaritate, prin care au fost obligaţi după reunificare să transfere miliarde de dolari pentru reconstrucţia Germaniei de est.

Argumentul principal al primarilor acestor localităţi este că, la 20 de ani după reunificare, sarcina de a pune pe picioare economia şi infrastructura estului a fost îndeplinită. În prezent, potrivit programului celui de-al doilea Pact de Solidaritate , Germania de Est trebuie să primească în total 156 de miliarde de euro cu titlul de ajutoare financiare în perioada 2005-2019 de la Bund, de la guvernele Land-urilor şi de la municipalităţi, indiferent de situaţia financiară a acestora, scrie Spiegel.

În regiunea industrială Ruhr, afectată de declinul industriilor sale tradiţionale ale cărbunelui şi oţelului, aceste transferuri financiare au forţat îndatorarea puternică a oraşelor. Oraşul Essen de exemplu a acumulat o datorie de 2,1 miliarde de euro, din care o treime o reprezintă banii împrumutaţi pentru contribuţiile la Pactul de solidaritate.

„Trebuie să punem capăt acestei redistribuţii geografice”, spune Klaus Wehling, primarul SPD din Oberhausen, altă localitate puternic îndatorată. Mai radical, primarul din Dortmund, Ullrich Sierau, a declarat pentru Sueddeutsche Zeitung că „pactul de Solidaritate este un sistem pervers care nu mai are nicio justificare în prezent”. În opinia sa, este imposibil să le explici cetăţenilor de ce oraşele sărace din regiunea Ruhr trebuie să se îndatoreze puternic pentru a plăti pentru Pactul de solidaritate.

„Estul este acum atât de bine încât cei de acolo nu mai ştiu ce să facă cu banii, pe când noi suntem strâmtoraţi. Noi avem nevoie mult mai mare de aceste fonduri aici pentru că regiunea Ruhr necesită investiţii mai mari în infrastructură şi educaţie”, susţine