Cu o scădere de 10% în fiecare an a numărului de studenţi, învăţământul superior românesc intră în "iarna fără sfârşit" a finanţării. Noul an universitar anunţă continuarea depopulării facultăţilor autohtone
Numărul din ce în ce mai redus al absolvenţilor de liceu, concurenţa serioasă făcută de facultăţile din Occident şi dificultăţile financiare pe care le au studenţii aruncă universităţile româneşti în cea mai mare criză din ultimii 20 de ani.
Criză ce se traduce, în primul rând prin ocuparea a din ce în ce mai puţine locuri cu taxă, fapt ce presupune scăderea încasărilor şi automat diminuarea bugetelor. Practic, din 2007, până astăzi, numărul de studenţi care îşi finanţează şcolarizarea a scăzut constant cu 10% în fiecare an, iar în cazul în care trendul se va menţine, universităţile ar putea să piardă finanţarea proprie în termen de douăzeci de ani. Dacă, în urmă cu doi ani, aproape 280000 de studenţi cotizau în mod direct cu taxe semestriale către rectorate, în anul universitar 2008-2009 cifra de şcolarizare a studenţilor cu taxă era cu 30000 de studenţi mai mică, anul 2010 aducând un nou record negativ: 230000.
Noul an universitar ce debutează astăzi nu aduce nici o veste bună din acest punct de vedere. Numărul candidaţilor la facultate a scăzut, locurile finanţate de stat s-au ocupat, dar cele cu taxă se află încă sub semnul întrebării şi rămâne de văzut câţi dintre cei cărora le-au fost distribuite vor achita prima tranşă a taxei de şcolarizare. Un exemplu concret oferă Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi (UAIC), care, în 2009, a scos la concurs 8560 de locuri cu taxă pentru care au concurat 14400 de candidaţi. Anul acesta, conducerea UAIC a pus la bătaie doar 5400 de locuri cu taxă, scăderea fiind direct proporţională şi în cazul candidaţilor: 10900.
O situaţie asemănătoare se înregistrează şi la Universitatea din Bucureşti