Diplomatia presedintelui Barack Obama, bazata pe dialog, inclusiv cu inamici declarati precum Iranul sau Coreea de Nord, nu a dat rezultatele scontate si pana si aliatii Statelor Unite incep sa devina reticenti in a urma calea deschisa de liderul american, sustin expertii intervievati de AFP.
"Trebuie sa deschidem o noua era de cooperare multilaterala, fondata pe interese comune si respect mutual", declara in septembrie 2008 Barack Obama, la New York, in fata Adunarii generale a ONU.
La un an dupa succesul istoric repurtat in alegerile prezidentiale si promisiunea sa de a promova o politica a dialogului, in contrast cu diplomatia confruntarii promovata de predecesorul sau, George W. Bush, Barack Obama poate fi creditat cu faptul ca a dat un nou impuls climatului diplomatic mondial, asa cum o atesta popularitatea sa sau premiul Nobel pentru Pace pe care l-a primit.
Politica mainii intinse si cine dicteaza termenii
Dar rezultatele obtinute par sa se opreasca aici: Iranul continua sa sfideze marile puteri in dosarul nuclear si conflictul din Afganistan devine din ce in ce mai dur.
Obama anuntase, de asemenea, ca vrea sa reconstruiasca de la "zero" relatiile cu Rusia, dar nimic nu arata ca Moscova are vreo intentie sa sustina America in marile dosare nucleare.
"Este vorba, intr-adevar, de dialog pentru a obtine ceva sau doar de dialog de dragul de a-l intretine?", se intreaba Juan Zarate, fost consilier antiterorism al lui Bush si expert intr-un grup de reflectie de la Washington, Center for Strategic and International Studies.
"Problema cu politica mainii intinse este ca le permiti adversarilor sa dicteze termenii dialogului", a explicat el, dupa ce Iranul a anuntat in aceasta saptamana ca respinge politica SUA in dosarul nuclear.
Poate fi Obama ferm in relatia cu Iranul?
Opozitia r