Au existat numeroase firme, în special din Italia, care şi-au deschis la Timişoara ateliere folosind mâna de lucru mai puţin calificată locală, dar foarte ieftină pe plan international
În anii 90, Timişoara a devenit raiul societăţilor comerciale din domeniul textil care lucrau în regim lohn. oamenii de afaceri, cei mai mulţi din Italia, au profitat din plin de mâna de lucru din România. Ei aduceau materia primă, iar după prelucrare urma să fie exportată din nou.
Unul dintre primii timişorenii care au lucrat în regim lohn după Revoluţie a fost Iliuţă Truţ, care a avut inspiraţia să se reprofileze, trecând de la domeniul mecanicii la cel textil.
Înainte de 1989, a lucrat la Fabrica de Autoturisme din Timişoara şi a fost printre cei care au promovat lansarea «Lăstunului», ca şef de brigadă la întreprindere.
“Nu a fost simplu să trec de la mecanică şi să pun mâna pe ţesături şi să fac asortări de aţe, dar a început să-mi placă“, a declarat Truţ.
Şi-a deschis iniţial un atelier de confecţii în Timişoara, care a funcţionat în garderoba ştrandului Tineretului. „Firma aparţinea unui amic din Italia. Am produs echipamente de schi pentru Italia. Am lucrat pentru branduri cunoscute din domeniu precum Sare, Colmar sau Fila, ai căror reprezentanţi am şi devenit în România. În 1995, mi-am făcut pentru prima dată o firmă, Intersport Company, care este şi fabrica de azi“, a explicat Truţ.
Costume pentru piloţi de Formula 1
La fabrica de la Timişoara a realizat costume de schi, dar treptat oferta s-a diversificat. A început să facă echipamente pentru motociclişti, ale firmei Daynesse, dar şi echipamentele piloţilor de Formula 1 de la Renault. Aşa se face că piloţii Giancarlo Fisichella şi Alexander Wurtz au purtat timp de doi ani combinezoanele făcute la Timişoara, prin regim lohn.
„Er
