În primele 100 de zile de guvernare a cabinetului Ponta economia a trebuit să se descurce singură, atât cât a putut, în lipsa efectivă a unui Executiv. Ba chiar a trebuit să lupte şi împotriva efectelor unei ciondăneli politice generalizate, provocată de o schimbare rapidă de putere şi de orgolii mult prea mari pentru o ţară şi pentru oameni politici atât de mici.
Prognoza de creştere economică a scăzut de la 1,5% la 1,2% şi în final, după vizita FMI, la 0,9% din PIB, cam la jumătate din cât se estima la începutul acestui an, cursul a înregistrat maxime istorice faţă de euro şi dolar iar economia nu produce noi locuri de muncă. Acesta este bilanţul, pe scurt, al economiei.
La fel ca în cazul tuturor executivelor de până la el, cabinetul Ponta a uitat, parcă peste noapte, de toate promisiunile şi angajamentele luate şi a mimat guvernarea. Bilanţul publicat recent de către Ziarul Financiar confirmă, dacă mai era nevoie, că nu dezvoltarea economiei a fost sau este prioritară pentru mediul politic, ci pofta de funcţii şi puterea de a "învârte robinetul de bani".
Din cele circa 700 de decizii luate de Guvernul Ponta în primele 100 de zile de mandat aproximativ 500 au fost numiri în funcţii. Vorbim despre o mică armată care a înlocuit o altă mică armată aflată în solda statului.
Singura măsură economică proprie pare a fi decizia de a băga Hidroelectrica, cel mai valoros activ al statului, în insolvenţă. Celelalte măsuri, atâtea câte au fost, respectiv reîntregirea, în două rate, a salariilor bugetarilor şi înapoierea contribuţiilor sociale de sănătate reţinute nelegal pensionarilor au fost anunţate şi de guvernele precedente.
Dincolo de faptul că reîntregirea nu se va face "cel târziu până în noiembrie", aşa cum promitea la investitură premierul actual, măsura este una proastă şi riscantă chiar după propriile standarde. În martie Ponta atrăgea
