Cea de-a 71-a finală a celei de-a doua competiţii interne Cupa României nu a rămas fără incidente. Federaţia a acordat, pentru al treilea an consecutiv, organizarea unui oraş din provincie, fără să ia toate măsurile de siguranţă. Un stadion mic pentru un asemenea eveniment, cu un teren neîngrădit, care le-a permis suporterilor tulburenţi să-l invadeze înainte de final. Fanii timişeni, consideraţi ca fiind unul dintre grupurile cele mai onorabile, şi-au dat în petec.

Referitor la meci, cele două competitoare doreau să salveze un sezon de la care aşteptau mai mult. Ambele aveau ca obiect cucerirea titlului, ceferiştii, să-l recâştige după succesul din sezonul precedent, iar timişorenii, să-l câştige în premieră. Dacă bănăţenii au reuşit pe final, cu ajutor de la TAS, să termine pe locul secund, clujenii au terminat campionatul pe locul 4. Salvarea pentru ambele echipe era câştigarea trofeului. Au învins clujenii, care au avut o linie mediană mai activă, au dominat mai mult, iar apărarea lor a destrămat cu uşurinţă atacurile haotice ale bănăţenilor. Cu un portar în zi de graţie, echipa de pe Someş a ţinut la respect un atac care din golgeterul campionatului, Gigel Bucur, a dezamăgit total. A fost un joc lipsit de spectaculozitate, în care ceferiştii au câştigat pe merit, cu toate parlamentările timişorenilor.

Cu toate că, surprinzător, Conceicao l-a titularizat pe Ciprian Deac în locul lui Dubarbier, acesta, drept mulţumire, aduce Clujul în avantaj la prima acţiune din min. 6. Nibombe acordă corner, Culio execută, Pantelimon ezită, iar Deac se înalţă dintr-un buchet de jucători, şterge balonul cu capul şi înscrie: 1-0. Treziţi parcă, timişorenii ies la atac, dar precipitarea îşi pune amprenta pe jocul lor. Clujenii se apără organizat şi îşi ţin adversarul la distanţă. În min. 18, Parks încearcă vigilenţa lui Nuno Clara, portar care este la post. În min. 21,