Marti, 9 iunie 2009, la ora 19.00, Cvartetul Belcea sustine un nou recital extraordinar la Ateneul Roman. In program: Ludwig van Beethoven, Cvartetul nr. 11 in fa minor op. 95, Serghei Prokofiev, Cvartetul nr. 1 in si minor op. 50 si Franz Schubert, Cvartetul nr. 14 D810 – Fata si moartea. Evenimentul este organizat de Institutul Cultural Roman in parteneriat cu Filarmonica „George Enescu“ in cadrul rezidentiatului ansamblului londonez la Ateneul Roman.
Cvartetul nr. 11 in fa minor op. 95 – Serioso – ocupa o pozitie singulara in creatia lui Ludwig van Beethoven si in istoria muzicii de camera. Experimentele, temerare pentru 1810, anticipeaza dezvoltari din perioada tarzie a compozitorului. „Opusul este in esenta o drama antica: forta, concizie si maretie, o capodopera nascuta din suferinta, o creatie cu caracter confesional, menita sa invinga si sa elimine durerea.“ – Georg Wilhelm Berger.
Cvartetul nr. 1 in si minor op. 50, unul dintre cele doua cvartete pentru coarde compuse de Prokofiev, are la origine o comanda din partea Bibliotecii Congresului, in 1930. Prokofiev scrie in autobiografia sa ca inainte de a-l compune a studiat cvartetele lui Beethoven, „cel mai adesea in vagoane de tren pe drumul de la un concert la altul... Poate ca aceasta explica idiomul intrucatva «clasic» al primei miscari“.
Cvartetul nr. 14 in re minor – Fata si moartea dateaza din 1824, an in care Schubert ii scrie prietenului sau Leopold Kupelwiser: „Sunt cea mai nefericita si nenorocita creatura din lume. Imagineaza-ti un om a carui sanatate nu va mai fi niciodata la fel si a carui disperare inrautateste situatia… In fiecare noapte cand ma indrept spre pat sper sa nu ma mai trezesc, iar in fiece dimineata imi reamintesc suferinta de ieri“. Gratie dimensiunii simfonice si densitatii ei spirituale, ca si Cvartetul op. 95 de Beethoven, lucrarea lui Schubert