Şoseaua principală din Insula Mare a Brăilei este atât de distrusă, încât toţi şoferii caută să se refugieze pe drumurile laterale, de pământ. Aceste drumuri nu sunt accesibile însă oricui.

Doar maşinile din parcul auto al firmei deputatului Culiţă Tărâţă, arendaşul din IMB, au voie să folosească aceste pseudoşosele. De ce? "Fiindcă e proprietate privată", zic agenţii de pază, scurt şi la obiect. Insula Mare a Brăilei, despre care se spune că este cea mai întinsă exploataţie agricolă din Europa, tinde să devină un teritoriu inaccesibil pentru călătorii ocazionali. Asta fiindcă principalul drum ce străbate cele 70.000 de hectare înconjurate de apele Dunării este atât de stricat şi plin de gropi, încât doar cu maşinile de teren cele mai performante poate fi parcurs cu mai mult de 25-30 km/h. În scriptele oficiale, şoseaua în cauză se intitulează DJ 212A şi, chiar dacă este un drum judeţean, ar fi trebuit reparată de Guvernul României, care a inclus-o pe o listă de investiţii încă din 1997.

GUVERN DEZINTERESAT

De atunci şi până acum însă Guvernul a reuşit doar marea performanţă de a cheltui aiurea circa 31 de miliarde de lei vechi. Aceşti bani au fost alocaţi, în 2005, pentru refacerea fundaţiei a 32 kilometri, de la punctul de trecere cu bacul până aproape de comuna Măraşu, din incinta IMB. Numai că, în 2006, după ce fundaţia a fost gata, nu s-au mai alocat 200 de miliarde de lei vechi, de cât era nevoie pentru turnarea unui strat de beton-ciment, care să definitiveze drumul, conform proiectului după care s-a lucrat. Nici până la ora actuală Guvernul nu a dat aceşti bani, iar între timp, circulată intens de camioane încărcate cu produse agricole, fundaţia realizată în 2005-2006 s-a făcut praf.

AUTOBUZ DE CONJUNCTURĂ

Din cauza halului în care se află DJ 212A, şoferii preferă să folosească drumurile laterale, neasfaltate