Numărul 24 al Buletinului CNA publică rezultatele unei ample monitorizări în legătură cu folosirea limbii române la radio şi TV. Monitorizarea a fost realizată, sub îndrumarea a doi lingvişti de prestigiu (prof. dr. Mioara Avram şi prof. dr. Theodor Hristea) între 7 mai - 23 august 2001 şi 15 ianuarie - 25 martie 2002 şi a avut drept "victime" principalele posturi de radio şi televiziune. Am avut, de altfel, ocazia să scriu despre acest subiect, arătînd că s-a realizat un lucru important prin radiografierea "stării de lucruri" şi prin recursul la specialişti (v. Dilema, nr. 485, 28 iunie 2002; notă pentru CNA: nu mă supăr că articolul mi-a fost preluat în Buletin fără să fiu întrebat, dar mă deranjează greşelile de tipar). Sinteza publicată acum în Buletinul CNA demonstrează că frecvenţa greşelilor în utilizarea limbii române este îngrijorătoare: statistic, cele mai multe erori ţin de pronunţare, urmate de greşelile de gramatică şi de vocabular. Problemele apar nu doar la pronunţarea numelor ori cuvintelor străine, dar şi la cuvintele româneşti. Şi, în general, din exemplele date în Buletin se observă o mare neglijenţă în comunicare, ceea ce denotă o lipsă de respect nu doar faţă de normele limbii, dar şi faţă de public ori faţă de interlocutor: felul de a vorbi face parte, în definitiv, din "imaginea de sine". Apariţia Buletinului are loc pe un fundal agitat, de cîteva săptămîni, de discuţiile în jurul "Legii pentru folosirea limbii române în locuri, relaţii şi instituţii publice". Iniţiat de senatorul George Pruteanu în 1997, pe cînd reprezenta în Parlament PNŢCD, proiectul a fost votat acum, atît în Senat, cît şi în Cameră, de o majoritate ad-hoc formată din PSD şi PRM. Dacă monitorizarea realizată de CNA înregistrează o stare de fapt şi propune redresarea ei prin cultivarea limbii şi prin educaţie, Legea - al cărei text precizez că l-am citit, inclusiv în