UE a impus masuri de urmarire a reformelor si transformarilor necesare pentru ca functionarea cu 27 de state membre sa nu fie compromisa. Pe scurt, ineficienta gestionarii acestor procese are un nume: declansarea procedurilor de infractiune si corectiile financiare privind fondurile europene. Ele pot viza oricare stat membru.
Daca primavara anului curent era dominata de nemultumirile legate de reforma justitiei si de lupta impotriva coruptiei in Romania, toamna e impregnata de izul riscului corectiilor financiare pentru fondurile europene alocate agriculturii. Totul se desfasoara pe fondul ploii torentiale cu actiuni in justitie si atentionari ale statelor membre.
Intarzieri si greseli greu de acceptat pot transforma aderarea la UE si sansele noastre de dezvoltare intr-o frustrare. Independenta justitiei si responsabilitatea politica (niciunul dintre dosarele penale intentate unor demnitari de rang inalt nu a fost finalizat prin pronuntarea sentintei), respectarea conditiilor concurentiale europene prin eliminarea taxei de prima inmatriculare, realizarea de privatizari in conditii de transparenta (cazurile Ford, Roman, Mittal sau Petrom), respectarea regimului achizitiilor publice, gestionarea problemelor agriculturii si a celor legate de accesarea fondurilor europene (cazul APIA), ar trebui sa constituie prioritatile Guvernului actual pe termen foarte scurt pentru a impiedica activarea procedurilor de infractiune.
Ce sunt procedurile de infracTiune? Comisia Europeana a intervenit in a doua jumatate a anului 2007, inaintand peste 1.000 de actiuni in justitie sau atentionari cu privire la nerespectarea unor obligatii legate de functionarea pietei interne unice. Pentru prima data, atitudinea sa in fata statelor membre are o asemenea anvergura.
Procedura de infractiune (infringement proceedings) este actiunea Comisiei Europene (CE) con
