După săptămâni de reticenţe, Ungaria a sfârşit prin a ceda presiunilor pieţelor financiare şi a anunţat că doreşte obţinerea unui acord cu FMI, căruia premierul Viktor Orban i-a trântit uşa în nas anul trecut.
FMI şi Comisia Europeană au anunţat ieri că au primit o cerere oficială de asistenţă financiară de tip „preventiv" din partea Ungariei. În urmă cu o săptămână, premierul Viktor Orban declara că „Ungaria nu are nevoie de un acord de credit cu FMI. Dacă FMI revine, eu voi pleca", o reacţie la anunţul agenţiei de rating Standard&Poor's că va plasa datoria suverană maghiară sub supraveghere. Politica economică a guvernului de la Budapesta - taxată drept naţionalistă în exterior - a fost adesea criticată la Bruxelles pentru măsuri care nu respectă regulile UE, dar situaţia s-a degradat şi moneda naţională, forintul, a ajuns în cădere liberă.
Guvernul de dreapta condus de Orban a respins în repetate rânduri un astfel de acord cu FMI, susţinând că ar ştirbi suveranitatea ţării, iar decizia premierului de a relua contactul cu instituţia condusă de Christine Lagarde constituie o înfrângere politică. Presa ungară constata ieri că „în final, avem nevoie de banii FMI", în timp ce unii analişti estimau că decizia Budapestei ar putea fi o manevră menită să câştige timp şi să evite degradarea notei ţării. O tactică ce a reuşit pentru Turcia în urmă cu câţiva ani. „Una dintre ipoteze este că se joacă de-a turcii pentru a face să dureze cât mai mult discuţiile cu FMI, în speranţa că vor calma pieţele până când se va ajunge la semnarea unui acord", explică Timothy Ash de la Royal Bank of Scotland.
Un nou acord cu FMI, dacă va fi aplicat, va reprezenta un reviriment important, va schimba datele şi va stabiliza pieţele, reducând dobânzile de risc şi favorizând poziţia actuală a Ungariei. Budapesta dispune de lichidităţi suficiente pentru finanţarea necesităţilo
