De emoţie, mama Alinei, Mariana Dumitru, a lăsat televizorul şi a ieşit din casă în momentul luptei decisive pentru aurul olimpic.
Ora 19:00 la Beijing, 14:00 la Bucureşti şi 07:00 la Montreal. Părinţii stau cu sufletul la gură. Din fericire, Alina dă cu adversara de pământ în numai 80 de secunde şi ceea ce urmează e doar descătuşare. „Prinţesa judoului e prinţesa mea. A ridicat o ţară-ntreagă!”, povesteşte mama, eliberată de tensiunea unui concurs pe care nu a avut puterea să-l urmărească în direct. Era teama de a nu păţi ca la Atena. „Atunci, aproape un an nu ne-am revenit. Nici noi, nici ea. Era un dezastru. I-am tot zis «Curaj!» şi a trecut peste”.
Câte au suferit ele împreună, mamă şi fiică! „În copilărie, s-a simţit rău mult timp. Nu putea să respire. Credeam că are ceva la inimă şi am dus-o la spital. De fapt, n-avea nimic. Totul pleca de la o temere de-a mea pe care cred că i-o transmiteam telepatic”. Acum, Alina s-a transformat. E infinit mai puternică, mai stăpână pe ea. Iar vorbele mamei s-au adeverit: „Din burtă ca asta, sigur iese ceva!”.
„Noi am ţipat, ea a lătrat“
Când a plecat pentru o lună de zile în China, Alina Dumitru şi-a luat cu ea totul. Mai puţin câinele, lăsat în grija familiei fratelui său. Familie, rude, prieteni şi încă un personaj cu ochii pe tatami. Pe Ania, a adus-o de la Cluj, încă din vremea junioratului. N-are ce face, o lasă acasă în timpul deplasărilor. „Noi ţipam, ea lătra! Se uita pe ecran şi nu înţelegea”, povesteşte Nicoleta, soţia lui Laur, care a ţinut în permanenţă pumnii strânşi pentru Alina. La propriu. (Valentin Lupu)
De emoţie, mama Alinei, Mariana Dumitru, a lăsat televizorul şi a ieşit din casă în momentul luptei decisive pentru aurul olimpic.
Ora 19:00 la Beijing, 14:00 la Bucureşti şi 07:00 la Montreal. Părinţii stau cu sufletul la gură. Din fericire, Alina dă cu adversara de