În trecut, copiii care făceau o mulţime de boacăne erau pur şi simplu copii obraznici, principalii consideraţi vinovaţi de asta fiind părinţii, care nu i-au educat. De obicei, aceeaşi copii le făceau probleme şi profesorilor la şcoală, deranjân- du-le acestora orele şi acaparând întreaga atenţie.

Se pare însă că această problemă este de fapt una de natură medicală, numită hiperactivitate şi în anumite cazuri, hiperactivitate cu deficit de atenţie (HDA). Deşi pentru un părinte normal, un copil hiperactiv este un coşmar, anumiţi părinţi consideră că acesta este un comportament normal pentru odrasla lor. Mulţi consideră chiar că sunt moşteniţi, ei ştiind că au avut acelaşi comportament. În România sunt de două ori mai mulţi copii hiperactivi decât în ţările occidentale. Sunt copiii care nu au stare, nu-şi găsesc locul, nu reuşesc să fie atenţi mai mult de cinci minute, se plictisesc exagerat de repede şi se enervează rapid. Acestea sunt doar câteva dintre trăsăturile comune ale copiilor hiperactivi.

Dificultăţi de concentrare

Hiperactivitatea cu deficit de atenţie (HDA) constituie un sindrom care apare la copiii de vârstă preşcolară şi şcolară mică. Aceasta se caracterizează prin două categorii de simptome asociate: hiperactivitatea-impulsivitatea şi tulburările de atenţie. Copiii care sunt în continuă mişcare, care nu pot să stea liniştiţi pe scaun sau în bancă, îşi mişcă mâinile şi picioarele mereu, se agită excesiv, se joacă numai alergând sau căţărându-se, se expun la pericole, nu au răbdare să-şi aştepte rândul, nu respectă regulile în joc, vorbesc neîntrebaţi, întrerup conversaţiile celorlalţi suferă de hiperactivitate-impulsivitate.

„Dacă au dificultăţi mai ales în concentrarea atenţiei pe parcursul unei activităţi, le este greu să termine ce au început, nu reuşesc să urmeze instrucţiunile care li se dau, uită deseori, sunt dezorg