Uzina Mecanică Filiaşi poate produce armament şi muniţie tip NATO. Privatizată „cu succes“ în 2006, societatea se află în pragul insolvenţei, având datorii de 840.000 de euro către stat şi alte restanţe către creditori privaţi.

Prima încercare a statului de a privatiza societatea datează din 2003. La vremea respectivă, două firme s-au arătat interesate: Remat Bucureşti SUD SA şi Promat SRL Craiova. Prima a fost eliminată de la negocieri pentru că nu îndeplinea condiţiile legale, iar cea de-a doua s-a retras înainte de finalizarea procedurilor.

Remat era o firmă de reciclare a metalelor, deţinută 50% de Scholz AG Germania - un grup care înregistra în 2006 o cifră de afaceri de 2,3 miliarde de euro. A doua societate era deţinută de fostul deputat PRM de Dolj, Tudor Mătuşa. Acesta este mult mai cunoscut pentru afacerile sale cu statul prin Reloc SA, pentru reparaţiile de locomotive, unde era asociat cu familia lui Cornel Mondea, fost prefect PSD de Dolj şi director al Electroputere Craiova. Ulterior, Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), cel care gestiona la vremea respectivă problemele uzinei, a publicat un nou anunţ de vânzare, de data aceasta fiind interesate două firme: Geda Prodexim SRL Bucureşti şi Gresticom SRL Galaţi. Prima, o firmă de apartament, după cum nota presa la vremea respectivă, iar a doua este patronată de Emanoil Severus Batog. Gresticom a încheiat 2008 cu o cifră de afaceri de aproape 30 de milioane de euro, iar din 2010 în următorii cinci ani producătorul de profile metalice va exporta în SUA de 100 de milioane de euro anual.

Întrebată de presă, autoritatea tutelară a motivat că Grestincom a fost descalificată pentru că nu îndeplinea condiţiile, iar Geda Prodexim oferise 1,25 lei/acţiune, mai puţin decât cerea statul (adică 2,5 lei/acţiune). Au urmat alte două tentative de privatizare eşuate.