Preşedintele Traian Băsescu merge la summitul UE de la Bruxelles de pe 1 şi 2 martie cu lecţiile făcute: Guvernul a aprobat ieri semnarea Tratatului de guvernanţă fiscală care limitează deficitul şi datoria statului. Preşedintele îşi va pune semnătura pe documentul care ar trebui aprobat în Parlament până la finele anului, urmând să intre în vigoare începând cu anul viitor sau de la data ratificării lui de 12 state ale Uniunii.
Un stat noneuro poate opta ca Titlul III al "Tratatului privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în Uniunea Europeană şi zona monetară" (referitor la compactul fiscal) şi Titlul IV (privitor la coordonarea politicii economice şi la convergenţă) să fie respectate de la data în care documentul intră în vigoare sau de la data aderării la zona euro.
Practic, România va fi obligată după ce va deveni parte a acordului să aibă o poziţie bugetară echilibrată sau pe surplus, ceea ce înseamnă că Guvernul trebuie să se încadreze în ţinta de deficit structural de 0,5% din PIB şi în cea de deficit bugetar ciclic plus cel structural de 3% din PIB, în vreme ce datoria publică este limitată la 60% din PIB. Prevederile existau şi înainte în tratatele europene, dar nu fuseseră băgate prea mult în seamă şi astfel s-a ajuns în zona euro ca deficitele mari să îngroaşe datoria şi să se ajungă în impasul de astăzi.
"Prin acest tratat părţile contractante, ca state membre ale Uniunii Europene, convin să consolideze segmentul economic al Uniunii Economice şi Monetare prin adoptarea unui set de reguli destinate întăririi disciplinei bugetare printr-un compact fiscal, pentru întărirea coordonării politicilor economice şi îmbunătăţirea guvernanţei în zona euro."
"Poziţia bugetară a guvernului va fi echilibrată sau pe surplus. Această regulă este respectată dacă balanţa structurală anuală a guvernului se încadrează în obiectivul pe termen
