Unul dintre cele mai apreciate soiuri de struguri autohtoni, Feteasca Regală, are o poveste cu totul aparte. Mulţi dintre specialişti consideră că acest soi este cel mai bun produs în Transilvania. Iar vinurile produse din strugurii de aur, aşa cum sunt consideraţi de către viticultori, se numără printre cele mai bune vinuri româneşti. Nucleul genetic al acestui soi este situat în Podişul Târnavelor, însă cultivarea strugurilor de tip Fetească Regală s-a răspândit în toată ţara.

Strugurii bătrânei

Renumitul oenolog Ioan Buia de la Jidvei consideră că soiul Fetească Regală este o evoluţie a soiului Fetească Albă. Mai exact, ar fi vorba de o evoluţie genetică apărută în mod natural.

”Până în perioada interbelică, acest soi era necunoscut. Însă, în anii 1920, o bătrânică din comuna Daneş, de lângă Sighişoara, a mers la piaţă cu un coş de struguri recoltaţi din gospodăria ei. Întâmplarea a făcut ca aceşti struguri să fie cumpăraţi de un specialist, care şi-a dat seama că strugurii nu sunt Fetească Albă”, spune Ioan Buia. Iniţial, soiul a fost numit Dăneşana. În literatura de specialitate era folosită şi denumirea de Galbenă de Ardeal.

Însă, în semn de preţuire faţă de Casa Regală a României, care, după primul război mondial, i-a împroprietărit pe fermieri şi a stimulat refacerea viticulturii în sudul Transilvaniei, soiul a fost botezat Fetească Regală.

Cultivarea acestui soi specific ardelenesc s-a răspândit rapid, în podgoriile de pe valea Mureşului sau de Văile Târnavelor. Astfel că fermierii din zone precum Jidvei, Blaj, Ciumbrud, Bucerdea Vinoasă ori Căpâlna au inclus acest soi printre cele cultivate. În prezent, în acest zone din Transilvania, suprafeţele cultivate cu Fetească Regală sunt mai întinse decât cele cultivate cu Fetească Albă. În perioada interbelică, marii oenologi au creat vinuri seci şi demiseci de o calitate deosebită, i