România cere Rusiei să-şi retragă trupele din Transnistria, a declarat ministrul român de externe, Teodor Baconschi, într-un interviu acordat publicaţiei The Wall Street Journal. El l-a susţinut astfel pe preşedintele interimar al Republicii Moldova, care a făcut o declaraţie pe această temă la sfârşitul săptămânii trecute, scrie luni Nezavisimaia Gazeta, citată de Agerpres.

Potrivit lui Teodor Baconschi, NATO şi Rusia trebuie să facă eforturi comune pentru ca Moscova să renunţe la "gândirea specifică "Războiului Rece" referitoare la împărţirea sferelor din influenţă". Adică Bucureştiul, prin şeful instituţiei politicii externe, sfătuieşte Moscova să concesioneze politicii româneşti teritoriul din partea dreaptă (a Nistrului), care în perioada 1918-1940 a intrat în componenţa Regatului României, comentează publicaţia moscovită. Şi în plus (sfătuieşte Rusia) să renunţe la protecţia Transnistriei, care nu a fost niciodată teritoriu românesc, a intrat în componenţa imperiului rus, iar mai târziu, în perioada Uniunii Sovietice - în RSS Ucraineană, scrie ziarul rusesc.

Curios este faptul că, la începutul anilor 90, când în Republica Moldova era deosebit de activă mişcarea ce milita pentru unirea statului cu România, fapt ce a şi provocat conflictul transnistrean, Frontul popular aflat la putere era dispus să meargă peste Prut fără Transnistria. Frontul popular, din care făcea parte şi actualul preşedinte interimar de la Chişinău, desena, la acea vreme, harta Republicii Moldova fără regiunea estică. "Noi nu avem nevoie de teritoriu străin - spuneau atunci liderii mişcării - noi ne unim cu România împreună cu Bucovina şi o parte a regiunii Odesa, care au fost până în 1940 ale României. Transnistria poate să rămână Ucrainei", scrie Nezavisimaia Gazeta.

Astăzi situaţia s-a schimbat, respectiv a crescut apetitul politicienilor din Republica Mo