În doar un an, autorităţile nipone au pompat în reclădirea coastei de nord-est cam tot atâţia bani câţi au pierdut în triplul dezastru din martie 2011. Sursa: Reuters
În urmă cu un an de zile, pe 11 martie 2011, un triplu dezastru a lovit nord-estul Japoniei: un seism cu magnitudinea de 9, urmat de un tsunami care a măturat oraşele din zona de coastă, ambele catastrofe provocând apoi cel mai mare dezastru nuclear din lume, după cel de la Cernobîl.
Aproape 19.000 de persoane au murit atunci în urma cutremurului, cel mai puternic din istoria Japoniei, şi a valului seismic, pe alocuri înalt de până la 40 de metri şi care a pătruns pe uscat pe o distanţă de 10 kilometri.
Pagubele produse de triplul dezastru din Japonia se ridică la 210 de miliarde de dolari, potrivit unor cifre date publicităţii ieri de Naţiunile Unite.
Fuga de radiaţii
Dezastrul de la centrala nucleară Fukushima a generat o undă de îngrijorare la nivel global privind securitatea acestor instalaţii, determinând mai multe ţări industrializate, printre care Germania, să renunţe treptat la astfel de proiecte.
Astfel, până în 2022 toate centralele nucleare germane vor fi închise, a decis guvernul de la Berlin. Alte 50 de ţări continuă să producă energie nucleară sau intenţionează să construiască astfel de centrale pe teritoriul lor în viitor.
În Japonia însă, doar două din cele 54 de reactoare nucleare, care produceau o treime din necesarul de energie al ţării, mai sunt încă în funcţiune.
Deşi riscă să se confrunte cu o criză de electricitate, niciunul din reactoarele închise nu va fi repornit fără consultarea comunităţilor din jurul lor, a dat asigurări guvernul de la Tokyo.
La nivelul societăţii, dezastrul de la Fukushima a avut un impact mult mai puternic decât seismul şi tsunami-ul din 11 martie 2011. Japonezii privesc acum cu suspiciune sectorul nuclear, deşi