Ultimele rămăşiţe ale celei mai spectaculoase căi ferate înguste din România dispar sub pânza de bomfaier. Obiectivul a fost declarat temporar monument istoric, dar autorităţile s-au mişcat cu viteza melcului. Calea ferată nu mai are acum statutul de monument iar ultimul său element rămas în picioare, un pod metalic, este tăiat bucată cu bucată.
1 /.
Refacerea liniei ferate înguste dintre Hunedoara şi vechiul furnal de la Govăjdie, locul în care s-au produs inclusiv elemente de fontă pentru Turnul Eiffel, rămâne un vis pentru hunedoreni. De trei ani, autorităţile se rezumă la discuţii, iar hoţii de fier vechi fac ce ştiu mai bine: taie tot ce mai găsesc.
"Calea Ferată Minieră Ardeleană", construită de austrieci între 1859 şi 1900, a funcţionat până în 1998, fiind folosită, mai întâi, la transportul minereului de la minele de fier, spre furnalul de la Govăjdie, apoi, mai în jos, la combinatul de la Hunedoara. În ultimii ani s-a aflat în proprietatea societăţii Talc Dolomită Zlaşti, care o folosea pentru transporturi de materii prime de la cariera Crăciuneasa, aflată pe traseul liniei.
Garanţia expirată, pretext de dezafectare
După 100 de ani, în 2000, constructorul austriac le-a transmis proprietarului şi autorităţilor din zonă o adresă prin care atrăgea atenţia că podurile şi podeţele metalice ies din garanţie şi au nevoie de revizii. Linia era deja închisă şi nimeni nu s-a gândit atunci că are un potenţial turistic extraordinar. Cel mai eficient a fost să se înceapă demontarea ei. Primele au fost podeţele. Apoi şina de cale ferată a început să dispară.
În 2009, un grup de tineri hunedoreni a recurs la mai multe acţiuni de sensibilizare a autorităţilor în ceea ce priveşte soarta obiectivului. Aceştia au reuşit, un an mai târziu, să determine Ministerul Culturii să declare ce a mai rămas din fosta c
