Potrivit cutumei, până de curând, în scaunul vacant al Patriarhiei Române urca Mitropolitul Moldovei, ca al doilea în ierarhie. La începutul anului 2006, Adunarea Naţională Bisericească a aprobat o serie de amendamente la Statutul de funcţionare a Bisericii.
Cele referitoare la alegerea clerului superior au adus un plus de democraţie şi transparenţă, anulând şi cutuma mai sus pomenită. În a 41-a zi de la moartea Patriarhului, Sinodul desemnează, prin vot secret, unul sau mai mulţi candidaţi, exclusiv din rândurile sale. Sunt, prin urmare, eligibili mitropoliţii, arhiepiscopii şi episcopii eparhioţi în funcţie. E obligatoriu ca ierarhii desemnaţi să întrunească în Sinod jumătate plus unu din voturi.
Odată desemnaţi candidaţii, în aceeaşi zi, se întruneşte Colegiul Electoral Bisericesc. Organismul este alcătuit din membrii Sfântului Sinod, membrii Adunării Naţionale Bisericeşti, membrii Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureştilor, decani şi directori de facultăţi şi seminare teologice desemnaţi de mitropolii. În Colegiul Electoral candidaturile sunt supuse votului secret, urmând să fie ales acela dintre candidaţi care întruneşte cel puţin jumătate plus unu din voturi.
Dacă nu se atinge majoritatea aceasta, se votează până când unul dintre candidaţi întruneşte numărul necesar de voturi. În cazuri rarisime, dacă se ajunge la balotaj, Patriarhul e ales prin tragere la sorţi. (L.M.)
Potrivit cutumei, până de curând, în scaunul vacant al Patriarhiei Române urca Mitropolitul Moldovei, ca al doilea în ierarhie. La începutul anului 2006, Adunarea Naţională Bisericească a aprobat o serie de amendamente la Statutul de funcţionare a Bisericii.
Cele referitoare la alegerea clerului superior au adus un plus de democraţie şi transparenţă, anulând şi cutuma mai sus pomenită. În a 41-a zi de la moartea Patriarhului, Sinodul desemnează, prin vo