Nu cu mult timp în urmă, Julian Assange a solicitat sprijinul am­ba­sa­do­rului SUA în Marea Britanie. Assan­ge dorea ca Washingtonul să-l ajute în secret pentru a afla ce anume tre­buie redactat din unele telegrame înainte de a fi făcute publice, scrie AP. Diplomatul a refuzat pe loc, ce­rându-i lui Assange să înapoieze "pro­prietatea furată". Imediat a reac­ţionat şi Departamentul american de Stat, care, prin vocea purtătorului de cuvânt PJ Crowley, a vorbit despre "gesthttp://www.ziare.com/orange/servicii/orange-lanseaza-asigurarea-pentru-telefon-si-serviciul-buy-back-976097ul necugetat şi laş al lui Assan­ge de a iniţia un dialog" cu SUA.

Aceste informaţii au ajuns la New York Times, redacţia cerând oficial Administraţiei SUA să determine implicaţiile documentelor pe care cotidianul american şi partenerii săi doreau să le publice. În timp ce Keller îi asigura pe cititori că NYTimes "nu este partener media al WikiLeaks şi că nu a primit documente de la Wiki­Leaks", din comentariile sale pu­blice reieşea că ziarul avea o legătură activă cu grupul lui Assange privind publicarea unor materiale şi luarea unor decizii referitoare la retragerea unor informaţii din depeşe, după cum a observat AP. Într-un email trimis agenţiei Associated Press, Keller scrie că a sfătuit WikiLeaks să renunţe la nume şi la alte detalii sensibile care apar în telegrame.

Deşi iniţial a anunţat că va dez­vă­lui lumii aproximativ 250.000 de depeşe diplomatice americane, ulterior WikiLeaks a revenit asupra acestui aspect şi a făcut publice doar o mică parte dintre notele secrete pro­mi­se (aproximativ 2.000 de tel­e­gra­me). "Au oferit publicului doar do­cumentele pe care le-am selectat noi", declară Sylvie Kauffmann. Cei cinci coloşi media au îndrumat totodată grupul WikiLeaks să aleagă anumite documente care să fie făcute publice şi să trimită unele depeşe, spre publi­c