Un cunoscut proverb românesc spune: ai carte, ai parte. 82% dintre români considera insa ca ar fi indicat sa promoveze mai putini elevi, dar mai bine pregatiti (1). Daca ne gandim ca diploma nu e decat o marturie a faptului ca “ai carte”, romanii vor astazi mai putine dovezi de stiinta de carte. De ce? Cum putem explica neincrederea tot mai mare a romanilor  fata de educatie  ?

Intr-un articol publicat recent, antropologul Vintila Mihaileanu considera ca:

” În curs de dezvoltare, România este, deci, în primul rînd, o societate „în curs de educare“ (spre subeducată…). O explicaţie o constituie ponderea populaţiei rural-agricole, în continuare cea mai ridicată din Europa, unde procentul populaţiei active cu educaţie terţiară este de doar 3,6% (faţă de 22,1% în urban) şi unde rata abandonului timpuriu a crescut la 30,6% (7,2% în urban). În ansamblul său, această populaţie „subeducată“ a constituit, dintotdeauna, electoratul clasei politice şi, mai recent, publicul mass-mediei. Ambele vor să facă rating, deci se vor adresa „subeducat“ unei populaţii – statistic vorbind – subeducate. Majoritatea elitelor intelectuale (în termeni de nivel de instruire) nu se implică în viaţa publică sau, pur şi simplu, pleacă din ţară. Mai ales în ultima vreme, s-a creat, astfel, un cerc vicios care reduce şi mai mult nivelul de educaţie (informală, de data aceasta) a populaţiei: atît politicienii, cît şi mass-media oferă publicului lor ţintă o „subeducaţie“, considerată potrivită unei populaţii majoritar subeducate” (2).

O confirmare a afirmatiilor profesorului Mihaileanu vine din partea directorului Fondului National Monetar, Christine Lagarde. Aflata in Romania, aceasta a fost solicitata sa dea un sfat practic guvernantilor.  Raspunsul sau scoate clar in evidenta importanta educatiei si a formarii profesionale:

“ Nu as asocia cheltuielile ineficiente cu austerit