Mătăsari, Ştefan Furtună şi Calea Moşilor au rămas cele mai vestite străzi din Capitală, la capitolul „fetiţe”. Studiul elaborat ieri de Şcoala Naţională de Studii Politice indică aceleaşi zone fierbinţi ca şi lucrarea istoricului Adrian Majuru, „Bucureştiul subteran”.

Nicio autoritate publică, responsabilă cu protecţia bucureştenilor, n-a reuşit în 80 de ani să cureţe nucleele prostituţiei din Capitală. Aşa se face că, în 2010, un studiu legat de acest fenomen nu aduce nimic nou faţă de unul realizat în 1930.

Justificarea poliţiei pentru neputinţa de care dau dovadă nu dă speranţe nimănui că situaţia se va schimba. „Poliţia intervine în toate zonele unde se practică prostituţia, dar probarea în astfel de cazuri se face greu. Trebuie dovedit faptul că persoana respectivă îşi câştigă existenţa din prostituţie”, a spus Raluca Seucan, de la Biroul de Presă al Inspectoratului General de Poliţie.

Tradiţie bine menţinută

Conf. univ. dr. Alfred Bulai, coordonatorul „Cartografierea socială a Bucureştiului”, explică, pentru „Adevărul”, de ce prostituţia este unul dintre fenomenele care nu au dispărut din societatea românească. „Tradiţiile se păstrează, mai ales cele infracţionale, iar prostituţia s-a manifestat în Capitală în aceleaşi zone şi datorită regimurilor politice care au tolerat acest fapt”, a spus Bulai, care este şi prodecan la Facultatea de Ştiinţe Politice. El a adăugat că până şi comuniştii aveau un interes pentru ca aceste case de toleranţă să fie menţinute, fie pentru a le folosi pentru a şantaja pe cineva, fie pentru a ademeni cu o fată pe un personaj important.

Faptul că zonele cu „fetiţe” se regăsesc cu preponderenţă în centrul oraşului şi nu la periferie, în cartiere precum Rahova sau ferentari, este justificat de coordonatorul cercetării prin natura clientului. Cu alte cuvinte, clienţii prostituatelor pr