Anii '90 au fost, pe lângă Bonibon şi Turbo, anii mineriadelor, cei în care românii îşi vindeau casele şi alergau cu sacoşele de bani la Caritas, anii în care pseudo-oamenii de afaceri dădeau ţepe economiei naţionale cu încrengături politice şi anii naţionalizărilor frauduloase. În aceeaşi perioadă s-au născut tinerii de astăzi, aşa-numita Generaţia Y, care impune o nouă tendinţă în sport, business, sau leadership.

Generaţia anilor '90 nu este doar generaţia care astăzi ascultă manele. Este mai educată, mai diversă etnic şi rasial, dar mai puţin religioasă. De altfel, numărul tinerilor înscrişi la studii superioare aproape s-a dublat în ultimele două decenii. De asemenea, Generaţia Y este mai liberă în exprimare, mai liberală şi mult mai deschisă la schimbare decât generaţiile dinainte. Competitivitatea din piaţa muncii le face viaţa mai stresantă decât cea a părinţilor lor şi îi face să le fie frică de ratarea oportunităţilor. Sunt extrem de critici, nu acceptă răul cel mai mic şi au o participare politică redusă, compensând însă printr-o implicare civică tocmai pentru că au înţeles că au puterea de a remodela universul.

„Lideri există şi vor exista în fiecare societate. Cu toate acestea, caracterul unui lider depinde însă, în primul rând, de competenţele sale, de capacitatea instituţională a modelului societal de a susţine ascensiunea celor dotaţi şi nu în ultimul rând, cultura, modul în care funcţionează societatea respectivă", consideră Alfred Bulai, conferenţiar universitar doctor la Catedra de Sociologie a Facultăţii de Ştiinţe Politice, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative.

Citeşte pe wall-street.ro mai multe despre generaţia Simonei Halep