Dacă în 2007 erau în Timiş peste 20 de ferme de melci, acum mai există una, la Dragşina. Lipsa cumpărătorilor şi nepriceperea oamenilor a adus falimentul celor care au crezut că se vor îmbogăţii din creşterea melcilor.

În urmă cu câţiva ani, creşterea de melci era o afacere nouă în Banat, care promitea venituri fabuloase. Deschiderea unei ferme de melci era dorinţa multora, mai ales că pentru asta s-au obţinut uşor finanţări prin programul SAPARD. Primii care au spart gheaţa au fost patronii unei firme italiene.

„Am avut multe ferme de melci, dar s-au dus toate. Nebunia a fost începută de o firmă din Italia, care a promis contracte avantajoase producătorilor de melci. Dar au tăiat-o repede. Important e că au luat banii. E greu să faci o fermă de melci, eu am fost sceptic de la început. Mă aşteptam să nu reziste”, a declarat Traian Lelescu, directorul Direcţiei Agricole Timiş.

Au existat ferme de melci la Moraviţa, Fibiş, Buziaş, Maşloc, Orţişoara şi în alte zone din Timiş. La ora actuală a mai rămas însă doar una singură. Aceasta se află la Dragşina, o localitate care aparţine de comuna Chevereşu Mare.

Melci bio la Dragşina

Iosif Raiter s-a apucat de crescut melci în 2005 şi a rămas singurul care mai are şi la ora actuală ferma. Însă nici el nu mai este la fel de optimist ca la început.

„Nu ştiu cât mai stau şi eu cu melcii. Dacă nu reuşesc să prind contracte mai avantajoase, nu are rost să mă mai chinui. Eu dau melcii la singura fabrică de prelucrare a melcilor din România, care se află în judeţul Braşov”, a declarat Iosif Raiter. Afacerea nu este avantajoasă în condiţiile în care preţul oferit pentru un kilogram de melci nu este foarte mare. „Eu iau trei euro pe kilogram”, a mai afirmat Raiter. Iosif Raiter vinde în jur de 1.000 de kilograme de melci într-un an. El spune că sunt zile în care lucrează ş