Pitit în coasta Germaniei şi a Franţei, statul luxemburghez este un paradis al bunăstării. Marele Ducat al Luxemburgului este un stat mic în ceea ce priveşte suprafaţa şi populaţia, dar mare ca însemnătate politică şi financiară.

Este luat în seamă ca parte a Beneluxului (alături de Belgia şi Olanda), după cum este considerat una dintre cele trei capitale europene (alături de Bruxelles şi de Strasbourg). Desemnat pentru a doua oară capitală culturală europeană în 2007, alături de Sibiu, Luxemburg este, indiscutabil, unul dintre acele oraşe în care latura financiară, luxul şi bunăstarea domină viaţa de zi cu zi a oamenilor.

Mulţi dintre ei nu sunt localnici get-beget, ci imigranţi veniţi să lucreze aici, care s-au integrat într-un spaţiu cosmopolit - realitate pentru care luxemburghezii au primit Premiul Carol cel Mare, ca recunoaştere a felului în care au ştiut să-i primească pe străini în mijlocul lor.

Oraşul te copleşeşte, cel puţin atunci când îl vizitezi pentru întâia oară. La prima descindere ştiam doar că Marele Ducat a avut un rol hotărâtor în istoria constituirii UE, unul dintre artizanii construcţiei europene, Robert Schuman, fiind născut aici. De-abia când m-am aflat în oraşul de la răspântia râurilor Alzette şi Pétrusse, făcând cunoştinţă cu principalele locuri şi cu atracţiile turistice, mi-am adus aminte ce citisem sau aflasem întâmplător despre această destinaţie de top din inima continentului.

Pitit în coasta Germaniei şi a Franţei, disputat de vecini, de-a lungul istoriei, care l-au integrat teritoriului lor, statul luxemburghez este astăzi unul dintre cele mai prospere, iar capitala este, pur şi simplu, strălucitoare. Am cutreierat-o la pas, după ce mi-am achiziţionat o hartă de la biroul de turism din Piaţa Wilhelm al II-lea, punctul central din care am pornit să descopăr oraşul.

Aici se află primăria străjuită de doi le