„Aproximativ 100.000 de moldoveni şi-au redobândit cetăţenia română în ultimii 17 ani”, a declarat, joi, ministrul român de Externe, Adrian Cioroianu, în faţa Comisiilor de apărare şi de politică externă din Senatul României. O cifră rezonabilă, a lăsat de înţeles şeful diplomaţiei de la Bucureşti, având în vedere cele 800.000 de cereri formulate de moldoveni. Totuşi, în timp ce moldovenii obţin cetăţenia română într-un număr mai mic sau mai mare (de altfel, Chişinăul a acuzat în nenumărate rânduri România că o acordă mult prea uşor), alte minorităţi româneşti din statele vecine nu au parte de acelaşi tratament. În această situaţie se regăsesc membrii minorităţii române din Serbia, care încearcă să obţină cetăţenie română, după aderarea la UE.

Prin comparaţie, minoritatea bulgară din Serbia beneficiază de cu totul alt tratament din partea autorităţilor de la Sofia. Potrivit Balkan Investigative Reporting Network (BIRN), preluat de Mediafax, dacă anul trecut circa 1.500 de persoane din sud-estul Serbiei au reuşit să obţină paşapoarte bulgare, în pofida unui nivel similar de interes, România nu a acordat încă cetăţenie niciunui membru al minorităţii române din Serbia! „Zidul birocratic” de care se lovesc sârbii care vor cetăţenie română este creat chiar de autorităţile de la Bucureşti.

Dacă pentru a obţine cetăţenia bulgară procedura nu este complicată, dar, e drept, poate dura cel puţin doi ani, pentru cetăţenia română nu se pot depune cereri în Serbia, deoarece „România nu permite dubla cetăţenie în aceste cazuri”, explică Predrag Balaşevici, preşedintele Partidului Democrat al Românilor din Serbia. „Nici o persoană din estul Serbiei nu a reuşit să obţină cetăţenie română până în prezent”, confirmă, la rândul său, şi Dimitrije Kracunovici, preşedintele Mişcării Democratice a Românilor din Serbia.(M.T.)

„Aproximativ 100.000 de moldoveni şi-au redob