"Vreau sa pun bazele unei colonii pentru orbi, in care ei sa traiasca la un loc cu familiile lor, nevazatori si vazatori", spunea regina Elisabeta in 1898. Patrona 20 de societati de caritate, de la aziluri pentru copii, la societati de incurajare a industriei casnice. Si voia sa-si continue opera de binefacere cu alte initiative.
Toate reginele Europei de atunci se intreceau in actiuni caritabile. Poate mai mult decat toate, Elisabeta punea in astfel de actiuni si suflet, si timp, nu numai bani.
La 5 octombrie 1908, familia regala inaugura cu multa ceremonie lucrarile la cladirea Fundatiei Vatra Luminoasa. Proiectul reginei era foarte ambitios. Nu voia doar o institutie caritabila, ci si una economica si culturala. Elisabeta se gandea la un intreg cartier cu case pentru orbi, cu o scoala la care ar fi putut fi primiti si adultii nestiutori de carte, cu ateliere pentru diferite meserii, unde ar fi putut lucra nevazatorii, devenind utili lor insile si societatii.
Pentru finantarea proiectului, regina face apel la donatori. Scrie la diferite case regale si princiare din Europa, ii scrie chiar si presedintelui american Roosevelt. Scrie bancilor (inclusiv Bancii Nationale a Romaniei), societatilor petroliere, cluburilor (de pilda clubului Concordia), diferitelor institute (cum ar fi Notre Dame de Sion din Bucuresti) si personalitatilor publice. La Expozitia din 1906 de la Filaret sunt expuse diferite obiecte produse de orbi, de regula impletituri, dar si Tiparnita lui Teodorescu, nevazatorul care inventase o tipografie in limbajul Braille. In acest stand se afla si un registru in care se puteau inscrie vizitatorii ce donau bani pentru Vatra Luminoasa. Pe prima pagina, regina notase: "O para pentru Vatra Luminoasa! Cu multumirea orbilor! Elisabeta".
Si banii incep sa se stranga. Cei mai multi vin de la regele Carol, care daruieste 500.000
