Expunerea pasivă la fumul de ţigară creşte substanţial riscul apariţiei tulburărilor de memorie, demenţei şi a altor boli neurologice, arată un studiu publicat recent în British Medical Journal.
Studiile anterioare au demonstrat deja că tulburările cognitive sunt frecvente în rândul copiilor şi adolescenţilor expuşi la fumul de ţigară. Însă cel mai recent studiu efectuat de cercetătorii de la Universităţile Cambridge, din Marea Britanie şi Michigan, SUA, este prima cercetare de amploare, care a inclus 5.000 de adulţi nefumători cu vârste peste 50 de ani.
INIMA, AFECTATĂ ŞI EA DE FUM
Prin măsurarea nivelului de cotinină din salivă (un indicator al expunerii la nicotină, care rămâne în sânge mai mult de 24 de ore), oamenii de ştiinţă au reuşit să evalueze nivelul de expunere la fumul de ţigară. Suplimentar, voluntarilor le-au fost efectuate şi o serie de teste neuropsihice pentru a le analiza capacitatea de memorare, de calcul numeric, de orientare sau de "fluenţă" verbală.
Rezultatele testelor au fost comasate cu scopul de a furniza un scor global pentru funcţia cognitivă. Concluzia la care au ajuns cercetătorii este că fumatul pasiv creşte riscul apariţiei tulburărilor cognitive, inclusiv al demenţei. Printre explicaţiile posibile avansate de autorii studiului, în legătură cu apariţia tulburărilor cognitive la nefumători, este şi aceea că fumul de ţigară favorizează apariţia bolilor de inimă şi a accidentului vascular cerebral. Aceste afecţiuni sunt cunoscute pentru creşterea riscului de afectare cognitivă şi demenţă.
Expunerea pasivă la fumul de ţigară creşte substanţial riscul apariţiei tulburărilor de memorie, demenţei şi a altor boli neurologice, arată un studiu publicat recent în British Medical Journal.
Studiile anterioare au demonstrat deja că tulburările cognitive sunt frecvente în
