MASACRUL ARMENILOR.Comunitatea armenilor din România comemorează azi 93 de ani de la masacrele din Imperiul Otoman.
MASACRUL ARMENILOR.Comunitatea armenilor din România comemorează azi 93 de ani de la masacrele din Imperiul Otoman.
Pentru armenii din întreaga lume, data de 24 aprilie are o semnificaţie aparte. În această zi ei aduc un omagiu compatrioţilor asasinaţi de autorităţile otomane. În România, membrii comunităţii armeneşti, urmaşii victimelor de atunci, le cinstesc memoria în fiecare an.
ORFANII. Conform datelor statistice ale recensămîntului organizat de autorităţile de la Bucureşti în 1930, în România trăiau 12.000 de armeni. Cei mai mulţi ascundeau un trecut dureros, ca supravieţuitori ai genocidului din deşertul sirian. În anii ’20, ei părăsiseră locurile de baştină (Anatolia de Est), plecînd în pribegie. Comunităţile din diaspora i-au primit cu braţele deschise. Potrivit datelor furnizate de Uniunea Armenilor (UAR), 3.000 de refugiaţi au sosit atunci şi în România, cu paşapoartele de călătorie Nansen, documente emise de Liga Naţiunilor. Armenii “pămînteni” i-au ajutat să se acomodeze, găsindu-le cămine. Un caz special l-au reprezentat 200 de orfani. Micuţii, ai căror părinţi muriseră în timpul masacrelor, ajunseseră în Portul Constanţa în aprilie 1923 şi, cu sprijinul lui Armenac Manissalian, liderul comunităţii, au fost trimişi la Strunga (în judeţul Roman, acum judeţul Iaşi). “Veniseră în întîmpinarea noastră o masă de oameni, femei şi bărbaţi, armeni şi români, care fluturau batiste, unii cu lacrimi în ochi, alţii făcîndu-şi semnul crucii”, a relatat Hairabed Bostangian, unul dintre micii orfani de atunci. Un armean bogat, sensibil la soarta lor, a construit pentru ei un orfelinat, asigurîndu-le toate condiţiile. De educaţia copiilor se îngrijea un corp de profesori, care le preda chiar şi cursuri p
