Prin interventia sa intempestiva pentru realizarea PDL, Traian Basescu ajuta nesperat PNL si PSD. Traian Basescu infaptuieste visul dreptei, un mare partid politic, capabil sa surclaseze stinga postcomunista. Prin modalitatea de lansare, noua constructie politica, PDL, are un mare pacat, care o face artificiala: contine germenii unei constructii pseudo-democratice. PDL era un proiect dezirabil de mult timp, plutea in aer. Dar chiar trebuia sa se intimple totul intr-un ceas? In anuntul public facut de liderii PD si PLD nu am vazut entuziasm, incredere, o urma de decizie luata in urma discutiilor. Observam, in schimb, un exercitiu de putere sfidator al unui singur om; o demonstratie de forta inutila, de inspiratie putiniana, peste consimtamintul unor oameni, fara nici o intentie de consultare a lor, incalcind si ridiculizind ceea ce ar fi, de altfel, resortul de functionare al oricarui partid democratic. Dezbatere? Oare va mai fi acest cuvint folosit de acum incolo? Pare doar o pierdere de timp. Sute de mii de oameni, membri de partid, neintrebati? Oare cind urmeaza milioanele? Referendumul s-a terminat nu dezamagitor, ci ingrijorator pentru presedinte. Nu atit esecul, asumat de altfel, conteaza, cit impresia generala ca Basescu poate pierde pe termn lung. Gestul sau pripit, parte din furie, parte din calcul, este semn al unei orbiri de sfirsit de mandat. De aici si costul de imagine: superpartidul cladit pe vointa unui om, nu pe intelegerea si concursul celor implicati. Ceea ce este trist pentru situatia institutionala generala din Romania, din pacate, dupa acest simulacru, Traian Basescu nu face decit sa confirme logica unei agende anti-prezidentiale pentru ingradirea puterii acestuia, in care se regasesc deopotriva PSD si PNL.
Prin interventia sa intempestiva, Basescu ajuta nesperat PNL si PSD. Indiscutabil, PNL rasufla usurat dupa un an in care a trait cu spai