Mănăstirea Sfântul Nicolae, ctitorită la 1572, dăinuie şi astăzi la marginea de sud a aşezării.În Cobia există şi cinci biserici din lemn, toate incluse în patrimoniul cultural naţional şi UNESCO

La 19 km de Târgovişte, comuna Cobia ascunde monumente din vechime, de o frumuseţe aparte, care merită vizitate. Nu te poţi numi dâmboviţean autentic dacă nu ai trecut măcar o dată pe la bisericuţele din lemn, construite în secolele XVI - XVII, şi pe la Mănăstirea Cobia, ctitorită la 1572 de Badea Balosin Stolnicul, lăcaş ortodox unic în ţară prin decoraţia exterioară din cărămidă smălţuită - verde, ocru, sienna - care îi dă aspectul de imensă bijuterie. Mănăstirea Cobia a funcţionat până la secularizarea averilor bisericeşti, moment în care, fiind părăsită de călugării greci, a devenit biserică de mir. În perioada 1572 - 1752, lăcaşul a fost reparat şi transformat în mai multe rânduri. Apoi, a fost lăsat pradă vremurilor. Abia în 1989, preotul paroh Ioan Popescu a demarat, în condiţii de clandestinitate, reparaţiile imperios necesare, acoperişul fiind prăbuşit şi biserica în stare de degradare. Lucrarea s-a încheiat în 1995, iar acum Mănăstirea Cobia este o bijuterie a ortodoxismului dâmboviţean pe care fiecare dintre noi ar trebui să o admirăm.

Meleaguri dragi vestitului haiduc Miu Cobiu

Circuitul religios prin comuna Cobia ar putea continua cu vizite la cele cinci biserici din lemn, care se pătrează în stare foarte bună. Ridicate din bârne de stejar pe lespezi din piatră şi acoperite cu şiţă, bisericile din Frasin Vale, Frasin Deal, Mislea şi Copăceni constituie un grup arhitectural original, elocvent pentru ilustrarea capacităţii creatoare a meşterilor populari din această zonă.

Discuţiile cu localnicii îţi pot îmbogăţi şi cunoştinţele de istorie a românilor. Oamenii povestesc şi acum despre faptele celor 39 de voinici din ceata haiducului Mi