Life goes on. In urmă cu câtva timp departamentul de RH din firmă a cerut angajaţilor să completeze un formular în care se găsea şi întrebarea « Primiţi regulat feed-back de la superiori în ce priveşte munca dumneavoastră ? ». O doamnă, trecută bine de 40 de ani şi cu copii majori, răspunde că doar arareori. O chem în birou pentru a-şi detalia răspunsul şi susţine acelaşi lucru, spunându-mi că de câteva luni bune nu a mai primit fluturaşul de salar. Vara trecută, aceeaşi doamnă îşi ia mai multe zile libre pentru a-şi pregăti examenele de bacalaureat –sau de maturitate, cum se spunea altă dată. Tot de anul trecut, avem în firmă un matur în plus !
Anul acesta, era cât pe ce să mai avem doi maturi, dar se pare că nu au ştiut răspunde suficient de argumentat la întrebarea « Qui est Kiki ? ». Imi pare rău pentru ei, chiar dacă era o simplă chestiune de orgoliu, de genul « ce, io-s mai prost decât Ponta şi Mang ? », mai ales că profesional sunt excelenţi şi nu au furat nimic din ceea ce sunt şi ştiu. Tot profesional, dacă nu vor dori să lucreze la stat, bacalaureatul nu le-ar fi adus nimic în plus.
In sinea mea, speram să-şi ia bacalaureatul : erau promovabili, dar iată că nu au promovat. Se încadrau în profilul ratei de promovabilitate : niciunul nu a fost repetent, ba chiar au absolvit liceul cu note bune. Liceele respective nici nu aveau o rată mare a repetenţiei, ca să nu spun ca acesta era zero ; deci, elevi buni, profesori şi ei excelenţi, nu-i aşa, doar inspectorii coordonatori nu făcuseră comentarii negative la adresa activităţii lor ! Azi doar, ce-mi ţiuie urechile : ratele de promovabilitate au fost în general mici, deşi anul acesta nu se făcuseră teste ca anul trecut pentru a putea estima rata de promovabilitate. Pe toate canalele radio-TV comentatorii, secretarii de stat şi ministresa o ţineau langă : promovabilitate mică, deşi ei erau cu rezulta
