Abia revenit din teritoriu, dintr-o vizită de lucru în judeţul Mehedinţi, Nicolae Ceauşescu a luat calea aerului spre RSS Cehoslovacă, pentru întâlniri la nivel înalt cu mai-marii de la Praga. În prima delegaţie oficială în străinătate de la începutul anului, preşedintele a plecat neînsoţit de soţie. Poate şi pentru că se preconiza o vizită-fulger.
Luna mai fusese de altfel bogată în evenimente culturale legate de "poporul prieten" cehoslovac. A 44-a aniversare a eliberării acestei ţări de sub "robia fascismului" prilejuise la Bucureşti, Piatra Neamţ, Galaţi desfăşurarea "Zilelor filmului cehoslovac" (4 mai), iar la Constanţa organizarea unei conferinţe pe temă, de consulul general Karel Dostal.
Trei zile mai târziu, memoria soldaţilor români, căzuţi pe frontul de vest, a fost cinstită la cimitirul din Zvolen. La 8 mai, Jan Papp, ambasadorul cehoslovac la Bucureşti, a oferit o recepţie, cu ocazia Zilei Naţionale a ţării sale. Manifestări "cultural-ştiinţifice" s-au desfăşurat şi la Casa Culturii RS Cehoslovace din Capitala României, unde dr Libusa Vajdova, de la Academia Slovacă de Ştiinţe din Bratislava, a susţinut prelegerea "Receptarea operei lui Mihai Eminescu în literatura cehă şi slovacă".
Întâlnirea la nivel înalt dintre cei doi preşedinţi părea să "încununeze" luna prieteniei dintre cele două popoare. La 17 mai 1989, Nicolae Ceauşescu, însoţit de Ion Dincă, Constantin Oancea (adjunctul ministrului afacerilor externe) şi de George Homoştean (ambasadorul român la Praga), a fost primit de omologul său pe linie de partid, Milos Jakes, secretarul general al CC al Partidului Comunist Cehoslovac (PCC).
La sfârşitul discuţiilor, Jakes a oferit oaspeţilor români un dejun oficial, deschis de toasturi în cinstea "prieteniei celor două popoare". Primul a "urat" Nicolae Ceauşescu: "Vizita
