"Este trecut de orele 22.00, iar pe o stradă slab luminată din apropierea Gării de Nord din Bucureşti, mai multe prostituate aşteaptă în faţa unei clădiri abandonate. Când o dubă trage lângă bordură, o ţigancă îşi aruncă ţigara, îşi îndreapta fusta şi intră în maşină. Zece minute mai târziu, iese cu un ranjet obraznic şi strigă la şofer: "Merci, şefu '." Nu pleacă cu un teanc de bani, ci cu o pungă cu seringi trimise de Asociaţia Română Anti-SIDA (ARAS)."
Aşa îşi începe revista TIME un amplu material în care trage un semnal de alarmă asupra pericolului unei epidemii de HIV în rândul consumatorilor de droguri din România.
În Europa de Est şi Asia Centrală folosirea drogurilor injectabile face ca această regiune să se îndrepte către o epidemie HIV cu cea mai rapidă rată de creştere din lume. Potrivit UNAIDS (Programul Comun al Naţiunilor Unite privind HIV/SIDA ), din 2001, prevalenţa HIV în regiune a crescut cu 66%, afectând 1,5 milioane de oameni. În Rusia, 160 de oameni contractează HIV în fiecare zi, iar vârsta medie a deceselor cauzate de SIDA este de 32 de ani. În Ucraina, se estimează că 70% dintre utilizatorii de droguri injectabile au în prezent HIV, notează publicaţia.
Problema, spun experţii, este lipsa de finanţare pentru prevenirea HIV, dar şi lipsa de voinţă politică de a lucra cu grupurile stigmatizate. În ciuda creşterii explozive a ratei infectărilor cu HIV în unele părţi ale Europei, UNICEF susţine că investiţiile internaţionale din întreaga regiune est-europeană şi din Asia Centrală "nici măcar nu se apropie" de investiţiile dintr-o singură ţară precum Etiopia, unde există un număr similar de cazuri de infectări cu HIV ca în Rusia sau Ucraina.
Ministerul Sănătăţii şi-a folosit tot bugetul pe anul acesta pentru a plăti pentru tratamentul antiretroviral al pacienţilor infectaţi cu HIV aferent lunii august şi acum trebui