Şansele ca România să mai primească cele 2,5 miliarde de euro din creditul extern până la sfârşitul anului sunt aproape nule, în lipsa unui guvern care să aprobe măsurile de reformă. Dincolo de neobişnuita bunăvoinţă pe care a arătat-o României, atât în vară, când a acceptat majorarea ţintei de deficit bugetar de la 4,6% la 7,3% din PIB, cât şi în toamnă, când a fost de acord să facă a treia evaluare, deşi nu există un guvern în deplinătatea exerciţiului

Şansele ca România să mai primească cele 2,5 miliarde de euro din creditul extern până la sfârşitul anului sunt aproape nule, în lipsa unui guvern care să aprobe măsurile de reformă.

Dincolo de neobişnuita bunăvoinţă pe care a arătat-o României, atât în vară, când a acceptat majorarea ţintei de deficit bugetar de la 4,6% la 7,3% din PIB, cât şi în toamnă, când a fost de acord să facă a treia evaluare, deşi nu există un guvern în deplinătatea exerciţiului, Fondul Monetar Internaţional (FMI) are un mesaj răspicat: dacă bugetul pentru 2010 nu va fi aprobat până la încheierea anului, în parametrii conveniţi, împrumutul nu va fi virat.

Delegaţiile FMI, Băncii Mondiale şi Comisiei Europene au venit la Bucureşti în pofida faptului că după căderea guvernului Emil Boc anunţaseră anularea vizitei tocmai pentru că nu mai au parteneri de dialog în stare să se angajeze că vor pune în aplicare legile pensiilor, salarizării unice - blocate acum la Curtea Constituţională până după alegeri -, a responsabilităţii fiscale şi, mai ales, cea a bugetului pentru anul viitor. Aceasta din urmă trebuie fundamentată pe indicatorii economici agreaţi de FMI, decisiv fiind nivelul deficitului bugetar care nu va putea depăşi 5,9% din PIB în 2010. Răspunsul la întrebarea „de ce au mai venit totuşi reprezentanţii acestor foruri în România“ nu poate fi decât acela că Banca Naţională a României a făcut o puternică acţiune de lobb