Doar cinci mii de români au apelat la programul „rabla“, în timp ce nemţii aproape au epuizat prima tranşă de fonduri, iar în Franţa şi Italia pieţele au reintrat pe un trend pozitiv. Puţini români se lasă seduşi în acest an de cei 3.800 de lei oferiţi de stat în schimbul „rablelor“, mai mult sau mai puţin funcţionale, pe care le deţin. Administraţia Fondului de Mediu (AFM), forul care gestionează Programul de stimulare a înnoirii parcului auto naţ
Doar cinci mii de români au apelat la programul „rabla“, în timp ce nemţii aproape au epuizat prima tranşă de fonduri, iar în Franţa şi Italia pieţele au reintrat pe un trend pozitiv.
Puţini români se lasă seduşi în acest an de cei 3.800 de lei oferiţi de stat în schimbul „rablelor“, mai mult sau mai puţin funcţionale, pe care le deţin. Administraţia Fondului de Mediu (AFM), forul care gestionează Programul de stimulare a înnoirii parcului auto naţional, a confirmat primirea a numai 5.151 de note de acceptare, eliberate de producătorii validaţi, în ciuda faptului că pentru prima fază a acestui program sunt disponibile nu mai puţin de 20.000 de autoturisme, alte 40.000 fiind păstrate pentru etapele a doua şi a treia.
„Programul merge destul de prost“, spune ministrul mediului, Nicolae Nemirschi, fără a putea explica şi de ce. Lipsa de reacţie a românilor la demersul Guvernului poate părea inexplicabilă, însă, dacă privim succesul repurtat de programele similare din alte state, care au copiat sistemul românesc îmbunătăţindu-l atât la capitolul finanţare, cât şi la cel funcţional, putem înţelege unde sunt hibele „originalului“. Puţini ştiu însă că acest program nu este o invenţie românească, el fiind aplicat temporar în Franţa în anii 90.
Bani mai mulţi şi sisteme îmbunătăţite
Aflat printre puţinele pachete de ajutor pentru industria auto acceptate de Comisia Europeană, programul „rabla“ a intr