România şi-a anunţat ieri intenţia de a organizare a Campionatului European din iarnă (4-16 decembrie), la o zi după ce Olanda a precizat că nu mai poate găzdui turneul final. Scrisoarea de intenţie trimisă de FRH fie n-a mai ajuns la Viena, fie forul continental a omis România. Cert este că EHF nu a nominalizat ţara noastră printre candidaţi.
Handbalul feminin regresează, atât ca rezultate, cât şi din punct de vedere al interesului. Refuzul Olandei de a găzdui Campionatul European s-a transformat însă într-o şansă pentru şeful FRH, cel puţin la nivel mediatic. A considerat, probabil, că întrecerea din decembrie poate fi o şansă mai bună pentru naţională să se ridice din nou după ce s-a prăbuşit în ultimul an, dar şi că ar avea un alt impact asupra handbalului, intrat într-o criză de imagine şi identitate.
N-avem nicio sală competitivă
La nici 24 de ore de la anunţul făcut de EHF vizavi de Olanda, Cristian Gaţu a susţinut că a primit acordul verbal al premierului Victor Ponta şi al şefului ANST, Carmen Tocală, şi că va depune candidatura României. "Toată lumea a văzut pozitiv intenţia noastră. Astfel, am anunţat patru locaţii principale, adică Bucureşti, Piatra Neamţ şi Craiova, cu săli de câte 5000 de locuri, plus Cluj, cu 7500 de locuri", a declarat Gaţu. La rezerve a trecut Vâlcea, Oradea şi Bacău.
Tot entuziasmul produs de această tentativă a pornit din start cu o mare hibă, baza materială, care ar trebui pusă la punct în mai puţin de şase luni, într-o ţară în care totul se urneşte cu viteza melcului. România a intrat într-o cursă fără a avea, ieri, nicio sală la cel mai înalt nivel. La Bucureşti s-ar juca în aceeaşi "Polivalentă", care a "cedat" de fiecare dată la evenimentele majore, sala din Craiova se află în renovare de mai bine de un deceniu, iar lucrările la noua arenă din Cluj s-au sistat în
