Germanul Hartmut Hohaus a venit în România pentru prima dată în 2001, fără să ştie nimic despre ţară sau despre economia locală. 12 ani mai târziu, aflat la conducerea fabricii Miele Tehnica din Braşov, el spune că a rămas pe piaţa locală convins de entuziasmul generaţiei tinere şi de evoluţia economiei şi a businessului local.
Deşi infrastructura este slab dezvoltată, iar România nu a reuşit să atragă mare parte din fondurile europene ce i-au fost puse la dispoziţie, executivul este de părere că ţara are potenţial mare de dezvoltare. De altfel, şi pentru businessul Miele Tehnica de la Braşov el vede o dublare a afacerilor în următorii 3-4 ani, până la 55 mil. euro.
„Am ajuns în România în noiembrie 2001 la Braşov şi a fost dificil pentru mine să mă adaptez din cauza diferenţelor culturale şi de mediu. Era frig, ningea şi străzile erau pline de gropi. La momentul acela nivelul de dezvoltare al ţării şi al oraşului (Braşov - n. red.) era redus, incomparabil cu ce este astăzi“, îşi aminteşte el. O altă barieră a fost la început diferenţa culturală dintre România şi Germania. „În momentul când am început să lucrez toate aceste detalii au trecut pe plan secundar deoarece a trebuit să îmi concentrez toată atenţia asupra îndatoririlor mele.“ Continuarea pe ZFCorporate
Germanul Hartmut Hohaus a venit în România pentru prima dată în 2001, fără să ştie nimic despre ţară sau despre economia locală. 12 ani mai târziu, aflat la conducerea fabricii Miele Tehnica din Braşov, el spune că a rămas pe piaţa locală convins de entuziasmul generaţiei tinere şi de evoluţia economiei şi a businessului local.
Deşi infrastructura este slab dezvoltată, iar România nu a reuşit să atragă mare parte din fondurile europene ce i-au fost puse la dispoziţie, executivul este de părere că ţara are potenţial mare de dezvoltare. De altfel, şi pentru businessul Miele
