Pe vremea cînd îndrăgostiţii, în loc să se giugiulească la întîlnirile prin boscheţi, făceau schimb de replici tovărăşeşti despre depăşirea planului la producţia de nituri, iar ţăranii muncitori strîngeau grîul sub semnul măreţei învăţături staliniste, Ai cules la timp/ Ai cîştigat!, dacă aveai ghinionul să te critice Scînteia, dracu’ te lua, indiferent că erai colector de cereale, academician, frizer, scriitor fruntaş sau prim-secretar de regiune.

Iar dacă îndrăzneai să nu răspunzi în scris, într-un anumit termen, somaţiei pe care ţi-o trimitea ziarul de a da curs sesizării, te puteai pricopsi nu doar cu o demitere, dar chiar şi cu o trimitere în lagăr.

Joi seara, Antena 3 a ţinut să aniverseze împlinirea unui an de la ceea ce besafonul lui Dan Voiculescu continuă să numească Revoluţia din ianuarie 2012, în realitate, o diversiune pusă la cale de securişti, pensionari şi rezervişti din serviciile secrete ale României, angajaţi în slujba USL.

Din cîte se vede, ţărişoara noastră dragă nu duce lipsă de Revoluţii.

Duce lipsă de hărnicie la locul de muncă, de respectarea legii şi de spălatul pe picioare.

Dar de Revoluţii, nu duce lipsă. Revoluţiei democrat-populare i-a urmat Revoluţia Culturală, după care a venit Revoluţia Agrară. Revoluţiilor comuniste i-au urmat Revoluţiile capitaliste, în frunte cu aşa-zisa Revoluţie din decembrie 1989: Revoluţia CDR-istă din noiembrie 1996 şi, mai nou, Revoluţia USL-istă din ianuarie 2012.

Toate Revoluţiile care au marcat (ca să zic şi eu ca Ion Iliescu!) Istoria mai nouă a României s-au soldat cu heleştee de vorbe goale, dar mai ales cu martiri.

Martiri fără răsplată nu există.

Martirilor creştini le e asigurată răsplată în Ceruri.

Martirilor Revoluţiilor dîmboviţene le e asigurată răsplata pe Pămînt:

Indemnizaţii, posturi de deputat, parale pentru datul din gură la Antena 3, şefii