România ar putea accesa aproape 40 miliarde de euro de la UE în următorii șapte ani, dar, în mod realist, sperăm să putem atrage din fonduri mai mulți bani decât dăm la bugetul UE.

Cea mai bună veste privind bugetul Uniunii Europene pentru 2014-2020 și partea care revine României este cea legată de plățile directe în agricultură. Cum rata de absorbție a fondurilor prin proiecte în diferite domenii este foarte scăzută și nu pare că se va îmbunătăți semnificativ în viitor, plățile directe sunt foarte bune, deoarece se fac indiferent de eligibilitatea unui proiect sau altul.

Astfel, după ce în 2007-2013 România a primit 5,6 miliarde euro sub formă de plăți directe în agricultură, în perioada următoare are alocată suma de 10,3 miliarde euro pentru aceste plăți. De altfel, pentru Politica Agricolă Comună (PAC), România a primit cu 27% mai multe fonduri decât în perioada precedentă, respectiv 17,5 miliarde euro.

Poate fi bine, poate fi rău

Pe partea de fonduri structurale (total), România are alocate 21,82 miliarde euro, în urcare cu 10% față de perioada anterioară. Suma totală alocată țării noastre se ridică, astfel, la 39,88 miliarde euro, mai mare cu 18% decât bugetul pentru 2007-2013. Desigur, în funcție de tabăra politică a comentatorilor, rezultatul negocierilor de la Bruxelles este pozitiv sau negativ, chiar dacă legătura cu realitatea este ca și inexistentă.

Principala problemă a economiei autohtone este absorbția redusă a fondurilor structurale. Doar 11% din ce ni s-a alocat din 2007 până acum au ajuns în țară, indiferent cine a fost la guvernare. Aproape 40 de miliarde de euro pentru următorii șapte ani înseamnă ceva mai mult de cinci miliarde euro anual, care ar acoperi integral deficitul de cont curent. Sumă care să poată fi integrată fără efecte negative în economie. Nu de alta, dar avem exemplul Greci